Se afișează postările cu eticheta Ganduri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ganduri. Afișați toate postările

sâmbătă, 2 iunie 2012

OPORTUNITĂȚI



“Este mai bine să fii pregătit pentru o ocazie pe care nu o vei avea, decât să ai o ocazie şi să nu fii pregătit.” Anonim

“În timp ce ne oprim să cugetăm, deseori ratăm oportunitatea noastră.” Publilius Syrus

“Nu există nici o garanţie pe pământ, sunt doar oportunităţi.” General Douglas MacArthur

“Prea mulţi oameni se gândesc mai mult la siguranţă şi nu la oportunitate. Par mai speriaţi de viaţă, decât de moarte.” James F. Byrnes

“Am căutat întotdeauna să transform orice dezastru într-o oportunitate.” John D. Rockefeller

“Oportunitatea este o pasăre care nu poposeşte niciodată.” Claude McDonald

“Oportunitatea este pierdută de majoritatea oamenilor pentru că este îmbrăcată în salopetă şi arată ca munca.” Thomas Edison

“În spatele fiecărui efort depus se află o oportunitate nedescoperită.” Cassia Lewis

“Fiecare experienţă este o oportunitate.” Paul Ferrini

“Nici un mare om nu s-a plâns vreodată de nevoia de oportunitate.” Ralph Waldo Emerson

“Un om înţelept va face mai multe oportunităţi decât găseşte.” Sir Francis Bacon

“Micile oportunităţi sunt de obicei începuturile unor mari afaceri.” Demostene

“Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate.” Khalil Gibran

“Pesimistul vede dificultatea în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitatea în fiecare dificultate.” Winston Churchill




Citeşte mai mult >>

marți, 11 mai 2010

Şefia...transformare şi efemeritate


Exemplu de organigramă la o societate de stat
(şi eu sunt pe acolo...dar nu mă văd de atâta găinaţ)

Mulţi dintre cei ajunşi în posturi de conducere sau ce deţin funcţii de coordonare uită de unde au plecat şi cărui fapt se datorează promovarea.
În ultimii ani, dată fiind conjunctura social-economică prin care trecem, nu ne-a fost greu să remarcăm la societăţile de stat că promovarile în posturile de conducere s-au făcut nu pe criterii de performanţă sau abilităţi în domeniul respectiv ci doar pe criterii politice sau nepotism.
Intrati în acest “acvariu” al şefimii (acuma li se spune manager sau coordonatori program sau proiect), este foarte greu să-i mai scoţi de acolo, agăţându-se cu dinţii şi apelând la diverse metode chiar machiavelice pentru a-şi păstra scaunul moale şi bănos.
Unii dintre ei devin în timp performanţi dovedind abilităţi de management, ştiind să-şi conducă echipele şi să răspundă la anumite nevoi şi solicitari venite din partea acestora. Alţii tratează problema destul de relaxat şi fără ambiţii de susţinere a celor care de fapt îi susţin prin efortul zilnic, având doar grija rezolvării doar a
Citeşte mai mult >>

joi, 29 aprilie 2010

Gânduri


N-am mai scris de multă vreme pe blog. M-am prins în vârtejul activităţilor zilnice şi m-am mulţumit să postez doar una-alta ca să se vadă că n-am disparut.

De o săptămână am tot fost prins cu blogăreala, setările acesteia şi îmbunătăţirea aspectului, aceasta fiindcă acum o săptămână m-am hotarat să-i creez un blog şi tatălui meu (http://artemiuvanca.blogspot.com/) pentru a-şi putea posta gândurile şi creaţiile sale literare care mie sincer îmi plac, în ciuda aprecierilor răutăcioase venite în special din partea rudelor apropiate.
Apreciez pe oricine are ceva de spus, sinceritatea şi faptul că face acest lucru.
Marea majoritate a celor ce mai citesc câte ceva sunt doar cititori iar dintre aceştia o pondere de 80% sunt critici. Se critică orice, iniţiativele, faptele, persoanele atunci când se încearcă a se face altceva decât ceea ce facem zilnic, adică munca, casă, televizor, masă, somn, ......ni se dă în cap cu câte o critică răutăcioasă pornită din invidie.
Într-adevar, la noi funcţionează peste tot zicala "să moară şi capra vecinului".
Mulţi se vaită că n-au una-alta, că au avut ghinion în viaţă şi că nu i-a ajutat CEL de sus, fără însa a dori cu adevarăt să facă ceva. Preocuparea lor principală este însă urmărirea şi criticarea celor care se străduiesc
Citeşte mai mult >>

miercuri, 3 februarie 2010

Din nou...despre fericire

M-am apucat de acest post din dorinta de a infirma supozitiile unor prieteni sau amici ca as fi intr-o faza naspa (a se intelege depresiva) mai ales dupa penultimul post "Prioritatea nr.1". In acel post incepeam prin a spune ca citind un post mai vechi pe care l-am si redat apoi, m-am amuzat si aceasta din cauza ca multe lucruri au ramas neschimbate fata de ceea ce imi propusesem atunci!
Chiar ma amuza ca alegand anumite melodii ale zilei, sunt de asemenea judecat ca avand o stare buna sau rea. Intr-adevar in general incerc sa gasesc ceva care sa exprime cat mai bine starea mea de spirit in momentul postarii, dar asta nu inseamna ca acea stare este si persistenta.
Eu fiind o fire extrovertita, reusesc sa ma eliberez destul de repede de ceva care ma apasa refuland furia, supararea sau nemultumirea la un moment dat, apoi totul revenind la normal si decurgand absolut firesc.
Fiindca tot am postat azi pe facebook citate despre fericire, pana la urma asta si simt acuma, incerc sa-mi explic aceasta stare prin urmatoarele argumente:
- sunt fericit, fiindca asa cum scria intr-un citat "Fericirea este alcătuită dintr-un şir de plăceri mărunte." si recunosc ca toate acestea insumate imi dau o stare de multumire;
- sunt fericit de fiecare data cand reusesc sa duc la bun sfarsit ceea ce mi-am propus, indiferent cat de marunt ar putea parea acel ceva;
- sunt fericit ca am langa mine persoana care ma cunoaste cel mai bine, are incredere in mine, ma intelege, ma sustine si ma ajuta sa-mi incarc mereu bateriile;
- sunt fericit ca cei pe care-i iubesc si ii consider foarte apropiati sunt sanatosi;

Citeşte mai mult >>

joi, 21 ianuarie 2010

Despre...Prietenie

Mai de mult am primit pe mail acest text care exprima atat de bine ceea ce simt eu. Imi perimt sa vi-l fac cunoscut si voua:

Timpul petrecut cu fiecare prieten este cel care-l face pe prietenul nostru atat de important.
Prieteniile se construiesc incetul cu incetul.
Bucatele din timpul petrecut cu fiecare persoana.
Nu conteaza timpul (ca si cantitate)pe care-l petrecem cu fiecare prieten, ci calitatea timpului petrecut cu fiecare persoana.
5 Minute pot fi mai importante ca o zi intreaga.
Asa se construiesc prietenii din bucurii si dureri impartasite; altele tin de scoala, de calatorii, cinema si distractii; sunt si acelea care apar si nu stim de ce sau pentru ce, dar stim ca exista.
Poate ca se bazeaza pe tacerea impartasita sau pe simpatie reciproca fara a necesita explicatii. Astazi multe
Citeşte mai mult >>

miercuri, 20 ianuarie 2010

Nici o scuza...

"Orice obstacol are in el si bucuria omului care-l va depasi." - Napoleon Bonaparte
In ultima vreme am sesizat o schimbare in comportamentul meu...si nu stiu daca-i bine sa nu...! Sincer..., am observat ca evit sa ma intind la vorba cu cineva, oricine....ca sa nu ajung in partea in care inevitabil va incepe sa se planga de ceva anume si-mi va spune cat de nefericit este..! Nu sunt deloc egoist, nepasator sau arogant! Pur si simplu, nu-mi mai face placere sa ma incarc negativ cu problemele altora atata timp cat eu nu-i incarc pe altii cu ale mele. Cunosc sentimentul de disperare uneori care te cuprinde atunci cand nu ai si duci lipsa de o gramada de lucruri. Stiu acest lucru fiindca am trecut si eu prin lipsuri materiale si ma bucuram cand cineva ma chema la masa...sa imi dea o supa! Sincer! Stiu cum este....! In acel timp nu am incarcat pe nimeni cu problemele mele fiindca singura persoana vinovata de situatia in care eram, era...propria persoana! De ce sa-mi planga altii de mila? Cu ce m-ar fi ajutat? Ca ma descarcam? Si? Rezolvam ceva bocind la unul si la altul?
De aceea acuma, parca mi s-a format o crusta...nu ca n-as fi sensibil, poate de aceea fiindca pun prea repede la suflet si ma afecteaza necazul altuia! Evit sa ma incarc negativ cu problemele altora si daca nici eu n-am ajutat dezinteresat complet multe persoane, atunci.... Probabil mi-a ajuns si de aceea convorbirile le am foarte scurte. Imi face deosebita placere sa discut orice altceva decat viata personala a cuiva.
Multi apeleaza la astfel de gesturi tocmai fiindca au vazut ca sunt compatimiti si ajutati. Nu zic sa nu ajuti pe cel de langa tine, dar atunci cand are nevoie, nu cand se plange anapoda si ar putea sa-si rezolve singur problemele. Cunosc o gramada care se plang de stabilitatea locului de munca, dar acolo unde muncesc nu-si dau deloc interesul sau de altii care se plang de lipsuri materiale, dar cand ajung acasa de la serviciu stau
Citeşte mai mult >>

marți, 19 ianuarie 2010

Copiii...aceasta minune!

Plimbandu-ma prin oras zilele trecute, profitand de vremea frumoasa, am asistat in centrul orasului la un spectacol deosebit. Lumea iesise la plimbare.....bineinteles cu, copii. Am ramas impresionat de femeile care, mame fiind erau scutite in aceasta zi de ...impinsul caruciorului in care se afla fructul dragostei lor. Placuta sarcina o rezervasera barbatilor, care din cand in cand se opreau din mers si luau din carucior odrasla, o pupau de mama focului, apoi o etalau ca sa vada toti ce copil dragut si reusit au ei....
Ce mi-a placut, mult, mult...a fost faptul ca in toata aceasta parada....mamele, desi numai ele stiu cat si cum au de tras in tot cursul saptamanii cu odrasla draga, se uitau ingaduitoare la tot acest mini spectacol, incantate pe de o parte de odraslele lor si pe de alta de bucuria alesului lor de a isi proclama mandraia in public.
Am admirat cu multa placere acest spectacol al vietii si al bucuriei. Am realizat cat de mult fac femeile si cat de putin cer ele uneori....!!. De ce zic aceasta? Pentru ca merita tot respectul nostru pentru tot ceea ce fac ele in cresterea copiilor nostri, in intretinerea unui ambient placut atunci cand ne intoarcem acasa si pentru ca se bucura alaturi de noi atunci cand suntem mandrii de un rezultat comun.
Ma gandem......ca uneori, sau...deseori....viata e nedreapta si multumesc Domnului ca nu sunt femeie....!!
Citeşte mai mult >>

duminică, 17 ianuarie 2010

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând......

"Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi."
(Adrian Paunescu - Repetabila povara)



Aceste versuri imi revin mereu in minte inca de cand m-am trezit astazi. Nu stiu de ce...! Probabil este ceva, pe undeva care cand si cand ne transmite niste semnale....atentionari si ne fac sa reflectam la un anumit lucru. Cel putin mie asa mi se intampla!
Extraordinare versuri, extraordinara poezie, cat adevar contine in ea!
Cu aceste versuri repetandu-se in minte, am rememorat relatia cu parintii mei, eforturile acestora de a ma creste, a ma educa, a-mi arata valorile, a ma invata sa discern binele de rau,..... in sfarsit a ma face ceea ce sunt eu acum. Pentru toate acestea, eu le multumesc!
In primul rand ma bucur ca au fost langa mine mereu si cand mi-a fost bine dar si cand mi-a fost intr-adevar rau! M-au sustinut, m-au incurajat, m-au criticat, m-au apreciat.
Sunt niste parinti obiectivi!
Chiar daca in general se spune ca fiecare cioara isi lauda puiul, ei bine....pot sa spun ca eu am primit aceste laude numai atunci cand le-am meritat. Poate ca la momentul respectiv as fi dorit mai mult vazand relatia altor parinti cu copii lor. Acuma, la varsta mea, rememorand anumite etape mi-am dat seama ca au procedat corect.
In viata suntem ceea ce am fost invatati si ceea ce am reusit sa dobandim.
Ma gandesc de multe ori daca eu ca si parinte pot oferi la fel de mult cat am primit si ma doare atunci cand realizez ca gresesc. A gresi este omeneste, dar mai important este sa recunosti acest lucru si prin tot ceea ce faci ulterior sa indrepti lucrurile, dandu-le de inteles celor din jur ca ai realizat acest lucru.
Noi suntem copii atata timp cat avem parinti, iar acest lucru n-ar trebui sa ne enerveze chiar daca uneori ii
Citeşte mai mult >>

vineri, 15 ianuarie 2010

Increderea si limitele acesteia.

"Ai incredere in tine insuti. Perceptiile tale sunt mai precise decat esti dispus sa crezi..." (Claudia Lee Black)


Acest subiect ma roade inca de ieri dupa-amiaza si pot sa spun ca am avut o avalansa de idei pentru a dezvolta acest subiect. Pacat ca nu exista un reportofon pentru gandurile noastre fiindca atunci cand incepi sa le scrii, multe idei se pierd iar esenta nu mai este aceeasi.
Vis-a-vis de increde sunt atat de multe lucruri de spus incat mi-e greu sa le pun intr-o ordine a prioritatii lor, dar o sa scriu asa la invalmaseala..:)
In primul rand, asa cum bine este reflectat in citatul de mai sus, increderea in propria persoana este cea mai importanta fiindca in momentul in care tu ai incredere in tine si in ceea ce poti realiza, atunci lucrurile vor incepe sa se miste intr-un sens pozitiv. Ceea ce gandim noi este mult mai important decat ceea ce incearca altii sa ne sugereze sau sa ne impuna....nu mai vorbesc de manipulare fiindca aici este cazul de grade de perceptie atat psihice cat si emotionale, iar din pacate multi se bazeaza pe credulitatea si naivitatea oamenilor inducand-le convingeri false! Este firesc ca este nevoie si de o educatie si autoformare individuala pentru a percepe toate lucrurile care ne inconjoara si sa intelegem persoanele cu care interactionam si relationam si tocmai pe acest aspect marseaza manipulatorii stiind ca marea majoritate poate fi influentata prin trimiterea
Citeşte mai mult >>

joi, 14 ianuarie 2010

Optimist sau pesimist?

"Un pesimist vede dificultatea in fiecare provocare. Un optimist vede oportunitatea in fiecare provocare." ( Winston Churchill)

"Pentru a înţelege ce este optimismul trebuie să ne întoarcem către lucrul care e cealaltă faţă a medaliei, adică pesimismul. A fi pesimist înseamnă a vedea totul în negru de dimineaţa până seara, a semăna grâul bun şi a crede că va răsări numai neghină. Pentru pesimist nu mai răsare soarele şi totul este asfinţit. A fi pesimist înseamnă a avea mereu teamă de sine şi de alţii, a suspecta pe alţii pentru că nu avem nici o siguranţă în noi înşine. A fi pesimist este şi o formă de neîncredere şi de puţină credinţă în Dumnezeu.
Optimismul nu este numai superficialitate, pentru că nu este optimist cel care zâmbeşte stupid tuturor. A vedea totul în roz nu este optimism ci, numai imaturitate care trebuie să se confrunte încă cu viaţa şi care va
Citeşte mai mult >>

miercuri, 13 ianuarie 2010

Cum trebuie procedat?


1. Daca iei decizii fara sa o consulti, esti misogin. Daca ia decizii fara sa te consulte, este o femeie emancipata.
2. Daca muncesti prea mult, o neglijezi. Daca nu muncesti, nu esti bun de nimic.
3. Daca ea are un serviciu plictisitor si prost platit, este exploatata. Daca tu ai un serviciu plictisitor si prost platit, ar trebui sa faci bine sa-ti gasesti ceva mai bun.
4. Daca tu esti avansat inaintea ei, femeile sunt marginalizate. Daca ea e avansata inaintea ta, femeile au drepturi egale cu barbatii.
5. Daca ii spui ca arata bine, este hartuire sexuala. Daca nu ii spui, este indiferenta crasa.
6. Daca o rogi sa faca ceva ce nu ii place, incerci sa-o domini. Daca iti cere sa faci ceva ce nu iti place, este o favoare pe care nu e frumos sa-o refuzi.
7. Daca incerci sa arati bine, probabil ai pe altcineva. Daca nu, esti neingrijit.
8. Daca ii aduci flori, urmaresti ceva. Daca nu ii aduci, esti nerecunoascator.
9. Daca esti mandru de realizarile tale, esti un egoist. Daca nu, esti total lipsit de ambitie.
10. Daca are o durere de cap, trebuie sa se odihneasca. Daca ai o durere de cap, n-o mai iubesti.
Citeşte mai mult >>

marți, 12 ianuarie 2010

Sinceritatea si oamenii de langa noi


    Chiar in dimineata aceasta aveam o discutie aprinsa cu, colega mea de birou care ne suspecta pe cativa din colectiv ca am fi transmis mai departe afirmatiile ei despre un alt coleg de serviciu si incercand sa o lamuresc cum stau lucrurile mi-a venit si ideea acestui post.
    Asa cum i-am spus si ei, ca sa eliminam orice suspiciune, e bine, in principiu, sa ne exprimam liber parerile chiar de fata cu persoanele fata de care avem multumiri sau nemultumiri. Dar sinceritatea cat de departe poate fi dusa ca sa nu para "prostie" ? Pana la limita suportabilitatii - asa cum ar spune Dr.House si pana la limita bunului simt. Modul cum poate fi facut acest lucru trebuie studiat de la o persoana la alta. De exemplu, eu prefer criticile directe desi ma irita (pe cine nu irita criticile si adevarul atunci cand gresim?) si nu pe ocolite fiindca as avea impresia ca respectiva persoana ma ia drept prost (bate saua sa-nteleaga calul...). Alte persoane trebuie luate pe ocolite si cu eforturi pot intelege unde se bate.
    Cred ca trebuie o imbinare de sinceritate cu persuasivitate si astfel obtinem in final rezultatul dorit, dar chiar este nevoie de fiecare data sa se stie acest lucru? De multe ori, e bun si putin egoism, e buna si putina autoeducare.
    Trebuie sa ne adaptam mereu cu cei din jurul nostru pentru ca relatiile sa poata fi mentinute.
    Sunt convins ca fiecare din noi avem niste chestii pe care ni le autoimpunem.
    De reusita acestui lucru depinde in final si modul in care suntem perceputi.

Citeşte mai mult >>

vineri, 8 ianuarie 2010

Despre relationare si socializare

    Astazi ascultand Kiss-FM si tema zilei propusa pentru dezbatere "De ce apar certuri intr-un cuplu?" m-am amuzat teribil la tot ceea ce am auzit si nu fiindca nu era real ceea ce se spunea acolo ci pentru felul in care erau ridicate problemele de catre ascultatori. Interesant este faptul ca certurile apar in urma unor frustrari acumulate si care din cand in cand rabufnesc iscand de la furtuni la tornade. "Simpatic" este faptul ca putem spune ceea ce ne nemultumeste altora mai putin partenerilor nostri, rupand la un moment dat comunicarea cu acestia fapt ce duce inevitabil la dezbinare.
    Printre principalele motive de ceruri enumerate as putea aminti cateva in ordinea aparitiei acestora:
    1. insatisfactia sexuala
    2. lipsa banilor
    3. statul excesiv pe Internet pe site-urile de socializare si era nominalizat Facebook-ul cu precadere!!!!
    4. criza varstei la care unul din parteneri sufocat simte nevoia de a evada, de a opta pentru altceva
    5. gelozia

Citeşte mai mult >>

miercuri, 6 ianuarie 2010

Ce este fericirea pentru noi? Ce ne face fericiti? Exista in viata fericirea sau e doar un vis?


Cu siguranta toti, la un moment dat, ne-am intrebat ce este fericirea... Si totusi, toti cunoastem notiunea de „fericire”, toti o simtim, dar o definitie nu poate nimeni sa formuleze, in ciuda faptului ca stim cand suntem nefericiti si ce cautam cand visam la fericire. Fiecare o percepem altfel, pentru fiecare „a fi fericit” inseamna altceva. Reteta fericirii... nu exista nici ea, difera de la o persoana la alta. Unii sunt fericiti pentru ca sunt realizati din punct de vedere financiar, altii - pentru ca au prieteni, ca iubesc si sunt iubiti, ca sunt realizati profesional... si lista poate continua.

Ce este fericirea pentru mine?
Fericirea o gasim in orice lucru marunt care ne face sa zambim, sa ne bucuram. Fericirea este orice lucru de care ma bucur; nu stiu exact ce este fericirea pentru mine, dar este cu siguranta un motiv de a zambi, de a fi optimist, de a fi bucuros si vesel mereu, un motiv in plus sa realizez ce frumoasa e viata. Fericirea poate fi o idee, un context, o notiune, un sentiment sau un simplu cuvant ce ne aduce zambetul pe buze.

Ce ma face fericit?
Depinde de starea mea de spirit. Astazi sunt fericit pentru ca m-am trezit si am mai vazut un rasarit, ca sunt
Citeşte mai mult >>

marți, 5 ianuarie 2010

Demisie oficiala

Reiau o postare mai veche draga mie, mereu in actualitate (mentionez ca textul nu imi apartine, l-am gasit pe Internet, mi-a placut si l-am retransmis):


"Subsemnatul, va aduc la cunostinta decizia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv.
Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.
Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.
Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.
Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care
Citeşte mai mult >>

luni, 4 ianuarie 2010

Măsurile anticriză ce amplifică criza!

Urmărind zilele acestea desele anunţuri difuzate pe toate posturile de televiziune privind scumpirile începutului de an, am realizat ca la noi criza abia a început! Era clar ca totul se ţinea în frâu până la investirea preşedintelui şi a “noului” guvern, dar nu credeam că măsurile anticriză vor fi unele care să adâncească aceasta criză...!
Mă tot gândeam...de ce scumpiri?..
Actualul guvern împovărat de creditele luate de la Uniunea Europeană s-a vazut în postura de a găsi metode de a scoate bani de la populaţie, de a introduce taxe suplimentare.
Chiar nu înţeleg “strategia”...!!
Probabil dacă această temă era dată unor copii din clasele I – IV ar fi procedat la fel.
De ce nu o înţeleg? Păi simplu..... cresc taxele, cresc preţurile, scade consumul, scade producţia internă, creşte importul (fiindcă produsele sunt mai ieftine) şi aşa în loc să ne ajutăm pe noi, îi ajutăm pe alţii să iasă din criză consumându-le produsele. De fapt România ca de altfel şi alte ţări mici din UE sunt doar pieţe de consum, prea puţin încurajate şi susţinute să se dezvolte.
Populaţia şi aşa deja îndatorată în diverse credite se va limita la strictul necesar, ba chiar se vor înmulţi cazurile de neplată şi executare silită.
Destul de tragic!
Cine vor suferi cel mai mult? Păi în primul rând bugetarii şi pensionarii.
Deja văd că la bugetari se pune problema disponibilizării masive, dar care în spate nu are o strategie de reconversie profesională. Probabil îşi spun...”lasă-i bă că se descurcă, chiar dacă pleacă din ţară...!
Tragic fiindcă se va micşora dramatic numărul cotizanţilor la contribuţiile obligatorii, de aici implicaţiile directe asupra fondului de şomaj, sănătate şi pensii.
Nu înţeleg........din atâţia “specialişti” economici şi financiari, chiar nici unul nu poate previziona impactul măsurilor propuse?
De ce nu se adoptă măsuri de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii (pe spatele cărora se sprijină în bună parte economia) pentru a se dezvolta şi pentru a absorbi forţă de muncă? Din contră, acestora li se impun taxe, impozite, biruri peste biruri, controale peste controale, amenzi usturătoare....ce duc în final la închiderea treptată şi a acestora.
Ne îndreptam spre colaps??
În acest mod cu siguranţa DA...!
Norocul nostru este ca ţările dezvoltate din UE, în momentul în care vor fi depăşit criza (şi pe spatele nostru) vor injecta din nou fonduri nerambursabile exact în momentul în care vom fi aproape de gura prăpastiei.
Până atunci........trebuie să ne gândim foarte serios în ce ne băgăm banii şi cât de largi putem fi la pungă.
Noi suntem de vină ca alegem mereu pe cine nu trebuie, dar paradoxul este ca nici n-ai alternativă!
Citeşte mai mult >>

sâmbătă, 2 ianuarie 2010

In viata trebuie sa fii persuasiv

Persuasivitatea, asa cum este explicata si in DEX inseamna “Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru” si „insistent, perseverent, persistent, răzbătător, statornic, stăruitor, tenace” .
Am observat ca in viata de zi cu zi, nimeni nu te accepta integral asa cum esti, poate din cauza subiectivismului fiecaruia dintre noi si dorintei launtrice de a face si schimba totul dupa cum gandim sau am fost educati. Doar si scripturile spun ca „Dumnezeu l-a creat pe OM dupa chipul si asemanarea sa”, deci cu atat mai mult noi dorim ca cei de langa noi sa fie asemenea noua, judecandu-i cand acestia „nu se conformeaza”. De aici si micile conflicte de cuplu in care fiecare incearca sa impuna cumva anumite valori sau idei, nu mai spun de o colectivitate larga de oameni.
Suntem judecati dupa ceea ce lasam sa se vada din noi, din personalitatea noastra.
Am ajuns la concluzia ca pentru a relationa eficient cu ceilalti, trebuie sa le arati ceea ce vor ei sa vada. Desigur nu este un lucru bun faptul ca ne ascundem in primul rand de noi insine.
Chiar si angajatorilor trebuie sa le dai ceea ce vor ei sa vada, fiindca daca spui sau faci mai mult…gata esti in
Citeşte mai mult >>

joi, 31 decembrie 2009

Superstitii legate de Anul Nou

Se spune ca:

- acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou , la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.

- dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.

- e bine sa ai pe masa de Anul Nou crengute de vasc. Aduce noroc.

- aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.

- aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.

- aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales noi) in fiecare portofel.

- e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.

- primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate
Citeşte mai mult >>

luni, 28 decembrie 2009

Orice lucru bun....nu ramane nepedepsit!

Postand pozele facute aseara prin oras, mi-am adus aminte de un mai vechi post de-al meu... si nu ma pot abtine sa nu reiau ideea.

Aseara am admirat cu placere tot ceea ce s-a facut si se incearca a fi facut in orasul nostru pentru a ne simti bine, a fi frumos, a trai civilizat si zambeam in coltul gurii aducandu-mi aminte pe cati i-am auzit acuzandu-l pe primar ca ar fi aruncat banii pe fereastra cu aceste instalatii de iluminat, bani cu care s-ar fi putut face altceva...!! Desigur, de fiecare data am intrebat "Ce sa se faca??.."....si credeti ca am primit vre-un raspuns??
Daca aveam orasul neiluminat, desigur s-ar fi gasit voci acuzatoare.. . Asa ca, ce sa mai zic..... suntem cu preponderenta niste criticisti.

Desi am o orientare politica diferita fata de cea a primarului, nu pot sa nu apreciez ce face cineva pentru colectivitate. Aici nu e vorba de apartenenta politica ci de OM!

OMUL SFIINTESTE LOCUL !!

Ne aruncam imediat cu critici, injective... si alte aleaa-alea fara insa a ne uita la noi.
Noi ce am facut pentru colectivitate? ? Noi facem ceva inainte de a critica???
Este deranjant cand auzi critici de la niste persoane care nici macar nu au coborat sa curete zapada in fata blocului, ce sa mai zic sa planteze un pom.....sa faca ceva!

Am simtit-o si eu pe pielea mea saptamana aceasta cand am pus filmuletul pe Internet . Desigur....critici la greu!

De aceea oameni buni, hai sa mai si facem ceva si abia apoi sa aruncam cu pietre in altii!

Si cum spuneaam.... , orice lucru bun...speram ca va fi apreciat si imbunatatit!

La buna revedere!
Citeşte mai mult >>